Copilul și muzica: efectul Mozart, informația sau inconvenientul?
Există o legătură între ascultarea pasivă muzică clasic și inteligență? Această problemă a făcut obiectul multor dezbateri și studii științifice în anii 1990. În 1993, un profesor de psihologie la Universitatea din Oshkosh, Wisconsin, SUA, Frances Rauscher, a crezut că ascultând zece minute ale lui Mozart pe zi au crescut performanța intelectuală. Într-un articol publicat în revista Nature, ea a prezentat o creștere temporară a IQ-ului.
După ce au ascultat o sonată Mozart, studenții au arătat o îmbunătățire a capacității lor de aproximativ cincisprezece minute.
Dar în 1996, efectul Mozart a fost serios pus la îndoială. Cercetatorul Susan Hallam de la Universitatea din Londra a testat 8000 de copii. Unii au ascultat muzică al compozitorului, altele ale muzică pop și un al treilea grup o poveste.
Pentru copiii mici li sa cerut să efectueze teste de IQ înainte și după experiment. Apoi, omul de știință nu a observat nici o diferență între cele trei grupuri de copii. Într-un interviu acordat BBC, Susan Hallam a explicat că muzică clasicul nu era necesar pentru a îmbunătăți memoria și comportamentul. Depinde cum muzică este perceput de către ascultător.
Dacă cercetătorii au fost de acord că efectul Mozart a avut un efect benefic asupra bunăstării, nu există dovezi că acesta are vreun efect asupra intelectului. Pe de altă parte, multe studii confirmă faptul că practica unui a muzică permite copiilor să facă mai mult progres și să-și dezvolte propriul IQ.
